N-am pretins niciodată că Fatum/Fado este o istorie sută la sută reală. Este o poveste inventată, clădită pe alocuri în jurul unor inimi de realitate, fiind scrisă pentru acei oameni maturi care îşi îngăduie libertatea de a mai crede într-o poveste, pentru cei care au avut puterea să păstreze în interiorul lor, neatinsă, o fărâmă de copilărie. Ce-i […]
A fost odată un val care locuia într-o mare atât de albastră, încât la orizont nu se deosebea de cer. Lăsându-se purtat de curenţi, într-o zi cu soare scânteietor a descoperit o insulă, între ai cărei versanţi croiţi din stâncă el a zărit, ascunsă, o mică plajă. Felul în care plaja I-a privit şi frumuseţea ei l-au făcut să […]
E benefic câteodată să rupi simetria unei zile, să-i deranjezi cu premeditare monotonia, pentru că monotonia duce la plictis, iar plictisul sfârşeşte, inevitabil, în moarte. E bine să te autosurprinzi, să te auzi spunând cuvintele acelea care îţi stăruie de la o vreme pe limbă, să destăinui gândul acela care stă de un timp atârnat […]
Ceva din dulceaţa aerului m-a dus astăzi cu gândul la mărul din grădina bunicii mele. Verile, când timpul curgea leneş în aerul fierbinte, câte un măr rupea încremenirea miezului zilei căzând cu o bufnitură în iarbă. Îmi amintesc aroma dulce care plutea în aer şi mă întreb, nu o dată, dacă aceea nu era de fapt aroma pură […]
Tristeţea nu există. Există numai clipe în care singurele care trăiesc, în lumea asta rece şi nepăsătoare, sunt amintirile. Lacrimile nu există. Există numai ploi ale sufletului care aşteaptă să se zvânte în lumină. Timpul nu există. Ci doar frânturi pe care nu avem vreme să le trăim şi zile ce durează secole. Există, însă, zborul. Atunci când îţi uiţi […]
Cuvintele au puterea de a vindeca, de a opri cataclisme sufleteşti, de a răsări sori. Nu orişice cuvinte, ci numai cele izvorâte din iubire. A cunoaşte cu adevărat un om înseamnă a-l privi abia după ce luminile rampei se sting, atunci când poartă pe chip doar propria-i lumină. A cunoaşte cu adevărat un om înseamnă a […]
